Rezultatul ? În Almăj, cula a fost transformată în școală, nimeni nu știa de existența ei, însă unii habar n-aveau ce e aia culă !

În Coțofenii din Față, ca să ajungi la cule, unde chiar au fost filmate două filme românești în anii 70,  printre care ”Tănase Scatiu”, trebuie să traversezi o ”frumoasă” țigănime ! La etajul culei, greu se mai poate ajunge, fiind întrun stadiu avansat de degradare. În beci, pivniță sau subsol, cum vreți să îi ziceți, localnicii au incercat să sape gropi în căutare de comori, conform unor zvonuri că servitorii și oamenii lui Măldărescu, ar fi ascuns galbenii în pământ.

Brabova se poate mândri cu o fortăreață imensă așezată în fața Primariei. Imensă doar la prima vedere. Intrând printro mică deschizătură, forțând ușa de la intrare zăvorâtă, am constatat că nu are decît câteva cămăruțe. Scările erau încă intro stare buna, însă dușumeaua, sau parchetul,întrun limbaj mai actual, risca să ajungă cu un etaj mai jos, cu domnii fotografi cu tot . Terasa de la ultimul etaj era ca un fel de lift… te puteai trezi jos destul de repede!

Deci, dragă Gabriel Petrescu (fotojurnalist din București, mare amator de arhitectură), sper că ți-a plăcut județul meu adoptiv ! )

Bunătăţi din carne de viţel, şunculiţă, castraveţi muraţi, fasole bătută şi zacuscă sunt doar câteva dintre produsele care îi aşteaptă pe craioveni la ediţia din acest a Târgului Agrotex-Agraliment, organizat în acest la Centrul Expoziţional Transfrontalier situat vizavi de magazinul Baumax, în curtea Regiei Autonome de Transport. Ca o noutate absolută, la evenimentul din acest an a participat şi societatea Port Cetate, reprezentată la deschidere chiar de Mircea Dinescu.

Între timp, Emil Boroghină,directorul Festivalului Shakespeare, de la Teatrul Naţional “Marins Sorescu”, a fost profund deranjat de atitudinea manifestanţilor.

Cu toate astea, lansarea de carte a domnului Stanley Wells (stânga), a avut loc în zgomotul manifestanţilor.

Un sat pustiu, în care liniştea e spartă uneori de câte o căruţă care trece pe uliţă. Casele nelocuite, cam 600 din cele 800 câte numără aşezarea construită din temelii de Guvern după inundaţiile din primăvara lui 2006, le recunoşti imediat: nu au garduri, tencuială, acareturi, doar un nume lipit pe faţadă.

„De la mine până la şuşea nu mai e niminea, n-am niciun vecin, toate casele sunt goale. Lumea nu s-a mutat, că au casă bună în sat şi n-au vrut să vină în câmp, aici. A fost rău că ne-a mutat, trebuia să ne lase acolo, să ne facem noi singuri câte o cămăruţă, că nu căzuseră decât 250 de case. Le-a fost că nu se procopsesc dacă nu se mută satul şi aşa s-au furat nişte bani, mulţi bani”, e de părere Stan Sperilă, unul dintre puţinii locuitori ai Rastului Nou.

Clădirea Primăriei din Rastul Nou, în construcţie.

Iulian Silişteanu, primarul localităţii Rast (prim plan) şi harta Rastului Nou (fundal), într-un birou al Primăriei din “Rastu Vechi” .

Iulian Silişteanu, primarul localităţii Rast (jos, prim plan) şi tabloul cu imaginea clădirii Prefecturii judeţului Dolj (sus, fundal).

Semnul cu denumirea localităţii Rast, a fost preschimbat abuziv (după cum spun sătenii),  în Rastu Vechi.

Imagini din vechiul Rast, zona inundată de acum 4 ani.

P.S. Am împlinit 3 ani de presă.



Toţi românii au aflat că Marele Premiu şi Trofeul au ajuns, anul acesta, în Maramureş, câştigate fiind de Casandra Maria Hauşi, o tânără de 28 de ani, singura concurentă din Festival care a cântat cu “noduri” şi care a impresionat juriul prezidat de maestrul Tudor Gheorghe. Întrebată cum se simte la aflarea veştii, Casandra a răspuns, aproape plângând: “Cu multă dragoste în suflet…”. “A fost zvonuri, dar nu le-am dat crezare, nu pentru că n-aş avea încredere în darul pe care l-am primit, însă… n-am crezut. Am să ajung acasă şi am să-i sărut mâinile mamei şi am să-i mulţumesc lui Dumnezeu. Pe mai departe… toate cu voia Domnului, nu ştiu ce va urma”, a adăugat, emoţionată, laureata.

[nggallery id=6]

CASANDRA MARIA HAUŞI

Are 28 de ani, a reprezentat zona Maramureşului şi a fost singura concurentă care a cântat cu “noduri”. A încercat mereu să-şi formeze un profil identitar muzical, de aceea a studiat în gimnaziu muzica uşoară, la Şcoala de Artă “Liviu Borlan”, şi, ulterior, la Liceul de Artă – Secţia canto-clasic din Baia Mare. Este absolventă a Facultăţii de Artă Scenică din cadrul Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj, la clasa maestrului Alexandru Fărcaş. În prezent studiază alături de maestrul şi rapsodul Nicolae Pitiş – cel care a asigurat coloana sonoră a filmului “Pintea” –, din Ţara Lăpuşului. Casandra interpretează cu uşurinţă doine, balade şi pricesne “a capella” în cadrul spectacolelor de teatru. A obţinut premiul al II-lea la singurul festival-concurs specializat din ţară, “Hora în grumaz”, din Târgul Lăpuş. În Festivalul-concurs “Maria Tănase” a interpretat “Balada lui Pintea Viteazul” şi “Măi, bădiţă!”, în acompaniamentul Orchestrei “Lăutarii” din Chişinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros.

Sursa text: Cuvântul Libertății Craiova

Foto: LAURENȚIU NICA